Page 50 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

aşteptau decât o scânteie pentru a pune mâna pe arme şi a În satele din graniţă populaţia începe să fie din ce în
porni lupta de eliberare . ce mai neliniştită. Tinerii, dar nu numai, refuză încadrarea
2
În anul 1805 (Austerlitz), Austria pierde o mare în aceste unităţi şi mulţi iau calea codrului. În Banat apar
bătălie cu Franţa. Din acest motiv, imperiul habsburgic lotri, numiţi în documentele vremii „bandiţi”, care devin un
pregăteşte un răspuns militar pe măsură, trecând în acest real pericol pentru autorităţile militare şi administrative .
5
sens la o serie de măsuri organizatorice. Astfel, în luna mai Consiliul aulic de război este nevoit să înfiinţeze subunităţi
1808 introduce serviciul militar obligatoriu, care îi asigura permanente de intervenţie şi să organizeze patrule din
statului, în permanenţă, numeroase contingente de soldaţi, voluntari catolici, conduse de ofiţeri austrieci, care în
care puteau fi ţinuţi sub arme mult timp. Acestei armate i se colaborare cu grănicerii să asigure ordinea publică. Se
alăturau, de multe ori, unităţile grănicereşti ce îşi recrutau fixează o primă de 100 fl.v.a. pentru un „bandit” prins viu
efectivele din graniţa militară. Grănicerii din aceste unităţi, şi 50 fl. v.a. pentru unul adus mort.
pe lângă serviciul de cordon, participau la lupte pe diferite În anul 1807 se trece la dezarmarea populaţiei sârbe
câmpuri de luptă departe de reşedinţa lor, fiind folosite ca din Panciova, care în 1805 primise arme şi muniţii pentru
şi regimente de infanterie . serviciul de gardă civilă din oraş şi împrejurimi.
3
În timpul războaielor dintre Austria şi Franţa, Tot ce s-a întreprins împotriva lichidării cetelor
pentru menţinerea oligarhiei habsburgice precum şi pentru de „bandiţi” din Banat s-a dovedit zadarnic dată fiind
combaterea idealurilor revoluţiei franceze, Curtea de hotărârea celor mulţi de a scăpa cu orice preţ de asuprirea
la Viena a fost silită să adopte o serie de măsuri fiscale habsburgică. Se pare că aceste măsuri, de represiune i-au
grănicerilor români şi sârbi din graniţa bănăţeană. Pe lângă întărâtat şi mai mult pe aceşti „nelegiuiţi”, numărul lor
obligativitatea participării la lupte, care nu erau puţine fiind mereu în creştere. Comandamentul general bănăţean
aflându-ne în perioada luptelor împotriva marelui Napoleon, numeşte, în octombrie 1807, o comisie mixtă militaro-civilă,
pe lângă dările obişnuite se introduce şi în graniţa bănăţeană care, studiind această formă de luptă a ţărănimii din Banat,
plata impozitului extraordinar de război pe seama ţărănimii stabileşte, printre altele, o primă de 1.000 fl. v.a. pentru un
grănicereşti. În urma permanentelor recrutări la oaste a „tâlhar” prins şi impune supravegherea strictă a persoanelor
tinerilor, grija gospodăriilor şi a muncilor agricole rămânea care lipsesc o vreme mai îndelungată din localitate sau fug
pe seama bătrânilor, femeilor şi copiilor acestora. Dările peste graniţă în Ţara Românească sau Turcia.
în bani şi în natură percepute de comandamentul general Cerinţele din ce în ce mai mari, mai ales cele de ordin
bănăţean nu mai puteau fi achitate la timp. fiscal şi solicitarea permanentă a grănicerilor în campaniile
Aici mai adăugăm faptul că familiile grănicerilor erau militare au dus implicit la nemulţumiri şi mişcări de protest
obligate să asigure cu alimente şi alte produse atât grănicerii antihabsburgice în graniţa militară bănăţeană. Aceste
din paza cordonului, cât şi pe cei trimişi pe câmpurile nemulţumiri au mai fost alimentate şi de pierderea luptelor
de luptă. Legea de reorganizare a confiniilor militare din Austriei contra Franţei care a dat şi mai mult curaj acestei
anul 1807 mai prevedea că fiecare comună grănicerească lupte împotriva relaţiilor feudalo-militare şi nu o dată
formează o comunitate, în seama căreia cădeau sarcinile
militare, indiferent dacă familiile respective puteau sau nu gândurile duceau chiar la obţinerea independenţei naţionale.
Acţiuni împotriva administraţiei încep să apară
achita dările impuse .
4
Problemele timpului respectiv, pentru Curtea de la chiar în rândurile armatei. La o companie a regimentului
Viena, erau multiple, însă problema arzătoare era recrutarea româno-iliric, cu reşedinţa la Kruşiţa, în anul 1807 au loc
la oaste. Obligaţi de a trece la recrutarea forţată, regimul acte de neascultare a ordinelor superiorilor plecând de la
recurge la diferite metode de prindere a tinerilor pentru nemulţumirea grănicerilor de a presta ore la serviciul de
armată. În anul 1808, de exemplu, comandamentul general cordon peste norma stabilită. Comandantul regimentului,
bănăţean fixează recrutarea a 20.000 de tineri şi vârstnici din colonelul Orescovici, aprobă raportul companiei în care se
comitatele Caraş, Timiş-Torontal şi graniţa militară, pentru cerea pedepsirea soldaţilor Sava Chievici şi Slava Lazarov,
unităţile de grăniceri şi pentru cele austriece dislocate în ca instigatori la insubordonarea grănicerilor, cu câte 50 de
6
Banat. lovituri de băţ fiecare .
Mişcarea contra administraţiei habsburgice a româ-
2 Ion Georgescu, Mişcări antihabsburgice româno-sîrbe nilor şi sârbilor din nordul Dunării a fost influenţată şi de
la graniţa bănăţeană la începutul secolului al XIX-lea, în „Studii
şi articole de istorie”, vol. XV, Bucureşti, 1970, pag.102. 5 A. Ţintă, Lotria, formă de luptă a poporului din Banat
3 Böhm Lénárt, Dél-Magyarország vagy az ugynevezett împotriva stăpânirii habsburgice, în Studii, XI, 1959, nr. 3 pag.
Bánság külön történelme, Második Kötet, Pest, 1867, pag. 235. 170 şi urm.
4 Liviu Smeu, Almăjul grăniceresc (1773-1872), 6 V. Maniu, Unitatea latină sau cauza română în procesul
Bucureşti, 1980, pag. 68-70. naţionalităţilor, Bucureşti, 1867, pag. 57 şi urm.

Pag. 48