Page 52 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

austriece în lupta împotriva catolicismului habsburgic. În nordul Dunării, căpitanul Jumanca şi ceilalţi
Prin diferite manifeste, Stratimirovici susţine răscoala fruntaşi români şi sârbi pregătesc, de asemenea, răscoala
antiotomană condusă de Karagheorghe din sudul Dunării ce avea să izbucnească în ziua de 12 iunie 1808. Jumanca a
şi indirect influenţează şi mişcarea antihabsburgică luat măsuri militare atrăgând de partea răscoalei şi grănicerii
româno-sârbă din graniţa bănăţeană. De altfel, un punct din partea Biserica Albă – Kruşiţa. Planul lui Jumanca
din programul de luptă al răsculaţilor era şi lupta împotriva mai prevedea recrutarea unei oştiri de 200 de oameni din
romano-catolicilor din oraşele de graniţă. regiunea Biserica Albă – Vârşeţ, 5.000 din părţile Lugoj –
S-a trecut apoi la pregătirea răscoalei în unele Caransebeş, care urmau să se adune pe dealul Cozlarului,
localităţi grănicereşti printre care: Kruşiţa, Biserica Albă, iar 5.000 din ţinutul Mehadiei trebuiau să se adune pe
Subotiţa, Palanca Nouă, iar în sudul Dunării localitatea muntele Stancilovii.
Jumanca hotărâse să intre deci în ziua de Rusalii,
în cetatea Timişoarei cu mica sa armată de grăniceri,
împărţind armele ascunse prin carele încărcate cu cereale
şi, surprinzând garnizoana cetăţii, s-o dezarmeze şi să-şi
înceapă operaţiunea din acest centru fortificat.
Locotenentul Toma Scripete, subalternul lui
Jumanca, şeful comenduirii din Kruşiţa, a atras de partea
răscoalei grănicerii din subordine, păstrând în cel mai mare
secret pregătirea revoltei. Prin agenţi militari îmbrăcaţi în
civil ţinea legătura cu ceilalţi fruntaşi ai răscoalei români şi
sârbi din localităţile învecinate.
La rândul său, preotul Deac Demetrie din Kruşiţa,
unul din organizatorii răscoalei, a vizitat localităţile Iam,
Berlişte, Nicolinţ, Milcoveni, Răcăşdia şi altele pentru
Insula Ada-Kaleh, pe Dunăre. a lămuri ţărănimea să se răscoale alături de grăniceri
împotriva dominaţiei străine. Totodată, a răspândit un
manifest, după indicaţiile lui Jumanca, prin care îndemna
Ram, centrul răsculaţilor sârbi. Comandantul oştiri sârbe, ţărănimea să se adune în ziua de 12 iunie 1808 în pădurea
Milenko Stojcovici, a organizat, cu concursul cnezilor Suhai, locul de adunare a răsculaţilor care urmau să treacă
locali, adunări populare în diferite localităţi la care a luat la acţiune odată cu cei din Kruşiţa şi Biserica Albă.
parte şi căpitanul Iovanovici, în vederea atragerii ţărănimii Într-o însemnare manuscris pe o carte religioasă la
împotriva asupririi străine. Fiind în legătură cu răsculaţii din biserica din Mehadia, istoricul Nicolae Iorga descifrează:
nord, cei din Ram, de sub comanda lui Dobrnjac (Dobrinaţ), „în 1808, maiu 31 şi 1-iul iunie, preotul de la Cruciţa, cu
urmau să se ridice la luptă la semnalul căpitanului Iovanovici alţi oameni, făcură nişte vorbe mari – scrisori urâte, care
şi să treacă Dunărea în graniţa militară, pentru a intra în mergeau ca asupra împărăţiei să facă larme urâte: pe cari
acţiune, făcând front comun împotriva aceluiaşi duşman. i-au prins şi i-au dus la Temişvaru în judecată”. 12
Tot în Ram, la 30 mai 1808, preotul Gheorghe Încă nu ştim dacă însemnarea poate fi atribuită
Petrovici semnează o proclamaţie intitulată: „Prea cinstită bătrânului cronicar Nicolae Stoica de Haţeg, martor al
preoţime” în care, printre altele se arată: „fiecare bărbat evenimentelor, cert este că fragmentul în care dezaprobă
capabil să poarte o armă să se prezinte înaintea altarului şi şi ridiculizează faptele răsculaţilor îi aparţin: „… cu beţia
a steagului armat. Puneţi-vă în fruntea poporului şi-l faceţi multă în cap forsanguri de postu Sem Petrului, săteănii
să ia cunoştinţă de aceasta. Bărbaţii înarmaţi de la 20 la beăţi. Laitnantul lor din sat, Thoma Scripete (din Globurău)
50 de ani din comunele Iasenova, Subotiţa, Straja, Oresac, cu alţi de-ai lui prieteni ospătându-să şi chiotind, cu tânărul
Grebenaţ, Parţa, Isbişte, Ulm, Vârşeţ, Marcovăţ, Kruşiţa, capelan Dimitrie, feciorul parohului Ioan Popovici, ci
Rebenberg din Serbia şi Nicolinţ, Iam, Berlişte, Răcăşdia, iubilist căpitan Servian Iovanovici şi un diacon din Cusici
Milcoveni, Zlatiţa, Socol, Bogodinţi din judeţul Caraş fără şi iubilist oberlaitnant Pârvu Giumanca din Oraviţa, cu
nicio zăbovire să se adune înainte de răsăritul soarelui
la Subotiţa şi să aştepte pe milostivul Karagheorghe ori pragul secolului al XIX-lea, Caransebeş, 1941, pag. 144; L.
pe cei doi delegaţi ai lui. Fiecare primind aceasta să şi-o Böhm, op. cit. pag. 236-237. Textul proclamaţiei a fost descifrat
copieze şi fără întârziere s-o transmită mai departe ca să în urma descoperirii lui în Muzeul bisericii greco-ortodoxe din
se răspândească . Biserica Albă de către L. Bohm.
11
12 N. Iorga, Observaţii şi probleme bănăţene, Bucureşti,
11 Gh. Cotoşman, Episcopia Caransebeşului până în 1940, pag. 116.

Pag. 50