Page 54 - Morisena18_2020
P. 54

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020



        comandantul gărzii civile, şi maiorul Golumbovici, împreună        Prof. Dorin Carabeț
        cu trupele lor s-au deplasat la Kruşiţa. O parte din trupe au            (Timișoara)
        intrat  în  comună,  iar  restul  a  ocupat  pădurea  Suhai,  locul
        de  adunare  a  răsculaţilor  din  această  zonă.  În  ziua  de  13
        iunie toate ieşirile din Kruşiţa fiind păzite de patrule, fuga   Societatea „Kandia” în prima
        răsculaţilor devenise imposibilă, dat fiind  şi numărul mare
        de  militari sosiţi să înăbuşe răscoala . Căpitanul Schmitz  dă   parte a regimului comunist
                                       17
        citirea listei cu numele capilor revoltei pe care i-a arestat şi
        împreună cu membri familiilor celor fugiţi i-a transportat la
        Biserica Albă, unde au fost închişi în casa dulgherului Iohan   Abstract:  The „Kandia” factory in Timisoara,
        Lorentz. Ulterior au urmat şi alte arestări.          has passed the end of World War II, as well as the entire
              În  ziua  de  14  iunie  1808  soseşte  la  Biserica Albă,   romanian society through a radical process of change.After
        din  Timişoara,  magistratul  militar  Goring  care  instituie   the communists came to power, the „Kandia” factory passed
        un    tribunal  militar  pentru  anchetarea  şi  judecarea  capilor   into state ownership. Immediately after nationalization
        răscoalei. Primul a fost cercetat preotul Deac Demetrie din   with „Kandia”, three other western factories in the country
        Kruşiţa, care a declarat că iniţiatorii răscoalei au fost căpitanii   were merged. The „Kandia” factory was integrated into the
        Pîrvu  Jumanca  şi  Marian  Iovanovici  din  graniţa  militară.   centralized economy thought by the communist party and
        Preotul Deac, condamnat iniţial la moarte, a fost apoi închis,   submitted to the first five-year term, which proved not to be a
        împreună cu ceilalţi răsculaţi, la Timişoara.         success as expected.
              Locotenentul Toma Scripete, membru al comisiei de
        anchetă, descoperit că a luat parte la pregătirea răscoalei, a fost   Keywords:  industry,  factory,  Kandia,  centralized
        arestat, judecat şi condamnat la moarte prin spânzurătoare.   economy, communism
        Sentinţa  a  fost  aplicată  imediat  la  cetatea  Biserica  Albă.
        Ceilalţi  arestaţi,  între  care  căpitanul  Pîrvu  Jumanca,    După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial,
                                                          18
        preotul  Trifon  Teodorovici,  diaconul  Uroşevici,  negustorul   România intră în sfera de influență a U.R.S.S. La 6 martie
        Athanaţco Staici, fruntaşul Petru Antici, Dimitrie Georgevici   1945, în urma unor mari presiuni sovietice, minusculul partid
        şi alţii au fost întemniţaţi la Timişoara şi trimişi la săparea
        şanţurilor pentru fortificaţii. Vina principală a acuzaţilor era   comunist român este adus la guvernare. Acesta nu reprezenta
        de conspiraţie şi instigare împotriva statului, a împăratului şi   nici pe departe opțiunea electoratului român, mai mult era
        a bisericii catolice.                                 perceput ca un element străin pe eșichierul politic românesc,
              Ancheta şi procedura de judecare au durat aproape   în  special  datorită  totalei  sale  vasalități  fața  de  Moscova
        doi ani. În acest timp au murit în închisoare căpitanul Pîrvu   și  a  componenței  sale  etnice.  Gradul  de  independență  al
        Jumanca, preotul Deac Demetriu, Dimitrie Georgevici   comuniștilor români față de sovietici era cel mai scăzut din
        şi  alţii.  Din  documentarea  noastră  lipseşte  sentinţa  de   blocul estic. Rolul lor se reducea la executarea ordinelor
        condamnare a răsculaţilor din care, cu siguranţă, s-ar fi putut   venite de la Moscova și consta în plata datoriilor de război și
        afla informaţii precise privind numărul celor condamnaţi,   executarea diferitelor servicii economice.
        data şi durata condamnării. 19                             Prin urmare, încă de la început, populația a primit
                                                              cu reticență și chiar cu adversitate accederea comuniștilor
              17  Ioan Georgescu, op. cit. pag. 104.          la putere. Aceasta cu atât mai mult cu cât preluarea puterii
              18  Figura  căpitanului  Pîrvu  Jumanca,  unul  dintre  eroii   de  către  comuniști  s-a  produs  într-un  moment  în  care
        revoltei,  a  intrat  cu  aureolă  de  simbol  naţional  în  tradiţia  de   România era puternic afectată de cei patru ani de război, se
        luptă  revoluţionară  a  românilor  bănăţeni  la  începutul  sec.  al   afla sub ocupație militară sovietică și trecea printr-o gravă
        XIX-lea. V. Maniu afirmă că acesta ar fi fost executat pe eşafod,   criză economică .
                                                                            1
        iar Petre Broşteanu susţine că el ar fi fost spâzurat la Ciacova.   În  momentul  venirii  comuniștilor  la  putere,  județul
        Părerea noastră este că Jumanca a murit în chinuri grele, pus
        în lanţuri, la închisoarea militară din Timişoara. În comuna lui   Timiș-Torontal era unul dintre cele mai dezvoltate din țară din
        natală, Ciclova, circula un cântec până către anul 1900, din care   punct de vedere economic, era centru industrial, comercial și
        reieşeau chinurile groaznice la care era supus în închisoare şi pe   agricol. Industria cuprindea peste 100 de fabrici care aveau
        care le-a îndurat pentru cauza naţională a românilor bănăţeni.  minim 25 de muncitori. Una dintre cele mai  dezvoltate
        Vezi şi Gh. Ciulei, Date despre familia Jumanca din Ciclova  ramuri ale industriei din acest județ era industria zahărului și

        Română,    manuscris  pag.  8-10,  în  posesia  lui  Ioan Albu  din  a produselor zaharoase .
                                                                                 2
        Ciuchici, nr. 77.
              19 Dosarul cu declaraţiile martorilor în cazul revoltei de   1 G. Ionescu,  Comunismul  în  România,  Ed.  Litera,
        la Kruşiţa – după Pesty Frigyes – se află la Biblioteca Naţională  București, 1994, p. 72.
        a Ungariei din Budapesta, conf. inf. dr. Valeriu Leu.      2 E. Mioc, Comunismul în Banat, vol. I, 1944-1956, Ed.


        Pag. 52
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59