Page 59 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Modus P.H. 2006; Stânci şi minerale în istoria Banatului Dr. Costin Feneșan*
montan. Muzeul de mineralogie estetică „Constantin (București)
Gruescu”/ Nadia Potoceanu, manager proiect implementat de
Fundaţia Activity; Cărăşeni de neuitat XII. / Petru Ciurea şi
Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2011; Biblioteca, Colonelul Sébastiani
între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă
publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa – scurte note de drum
– istorie și cultură; 30); Bocșa: Viziuni=Bokschan: Visionen/
coordonatori și prefață Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla. prin Banat, Transilvania
Reșița: „Banatul Montan”, 2014.
În 22 ianuarie 2020 s-a stins o legendă a Banatului, și Țara Românească
lăsând în urmă o minunată colecție de minerale, mult mai
săracă acum, fără custode; lăsând în urmă cărți și tablouri;
lăsând în urmă vise. Multe, prea multe vise! Lăsând în urmă Abstract: After
pagini despre ce a însemnat omul și colecționarul Constantin the Amiens Truce (1802,
Gruescu și Muzeul lui numit „Casa Binelui”. Pagini întregi March 25 and 27), France
de gânduri ale diverșilor vizitatori, personalități sau oameni was seeking a way to split
simpli, cu toții iubitori de frumos, chemați de strălucirea the alliance between the
florilor de mină. Dar și de bunătatea lui nea Costică. Cine l-a Ottomanic Porte and
cunoscut pe Constantin Gruescu nu avea cum să nu-l placă Great Britain, to find
sau să nu-l țină minte! Impresiona prin bunătate, prin calm, means for improving his
prin căldura vocii și prin dragostea cu care vorbea despre commercial interests in
florile sale. Era un bărbat frumos, frumusețe păstrată și la the eastern part of the
bătrânețe, menținută, probabil, de tinerețea sufletului, dar și Mediterranean Sea and
de energiile care l-au înconjurat toată viața. in the Black Sea. In this
Nu-l putem evoca pe Constantin Gruescu și să nu regard, First-Consul
amintim despre descoperirea sa, despre macla coaxială a Napoléon Bonaparte
cuarțului cu concreșteri radiale, crucea triplă creștină, tripla sent in the spring of 1802
maclare a cuarțului, un mineral de categoria 4X, un mineral his comrade in arms and countryman form Corsica,
de o perfecțiune absolută, cu aspect tridimensional, spațial, Colonel Horace Sébastiani, in an exploratory mission
neatins de un alt mineral, unicat cunoscut pretutindeni în to Constantinople. During his journey form Paris to the
lume ca „Macla Gruescu”. main city of the Ottoman Empire, passing through Vienna
Este imaginea care deschide prima carte dedicată lui and Buda, Colonel Sébastiani (later on General and 1840
Constantin Gruescu și Muzeului său, volumul sugestiv intitulat promoted to the rank of Fieldmarshall of France), took
„La Paradisul Mineral Gruescu” semnat de scriitorul Nicolae short notes on his travel. On his way to Constantinople,
Sârbu, o carte care se vrea, potrivit autorului „o recunoaștere, Sébastiani passed from Hungary to Banat and its main city of
o invitație și o provocare la meditație. O contribuție modestă Timișoara, then stopped at Sibiu in Transylvani and, across
la valorizarea, printr-o mai bună cunoaștere, a unei adevărate the Carpathian Mountains, spent thereafter several days
comori minerale. Un punct de reper și un ghid de folos pentru in Bucharest, the capital-city of Wallachia. Therefrom he
atunci când vă doriți să savurați frumosul natural, în starea lui reached finally, travelling through Bulgaria, his goal. In his
cea mai cuprinzătoare și mai pură”. O „carte-poem-reportaj- short notes, Colonel Sébastiani is emphasizing on different
album” după cum o numește criticul Ada D. Cruceanu, ”...un military matters, but at the same time he is interested in the
dramatic memento, ea inventariază nume sonore – din țară și human and material environement. It is to be pointed out,
din afara acesteia – care au trecut pragul Casei de la numărul that during his stay in Bucharest, Sébastiani met with the
113 din satul bănățean, au admirat Colecția mineralogică Reigning-Prince Michael Suțu and with Alexander Moruzi,
Gruescu, au studiat-o – ca atare, au „exploatat-o” în folos the former one, as well as with several members of the high
științific, desigur – ca, până la acest moment, muzeul-centru
de studii să fie, în fapt, încremenit în proiect!” local nobility (boyards), imbued to his surprise by the French
Proiecte și vise pe care Constantin Gruescu, părăsind culture. As a perspicuous observer of men and facts, Colonel
această lume, le-a lăsat urmașilor... Le-a lăsat celor care, într- Sébastiani summarizes in a surprisingly accurate way the
un fel sau altul, vor duce mai departe amintirea Muzeului de pith of the Fanariotic regime in Wallachia and Moldavia.
Mineralogie Estetică de la Ocna de Fier aflat în Casa Binelui
de la numărul 113. com *Cercetător independent; e-mail: costinfenesan@yahoo.

Pag. 57