Page 58 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

s-a stins din viață - s-a mutat la Ocna de Fier unde, din 1945 A fost membru al Societății Române de Științe
colecționează eșantioane minerale, iar în 1950 a încropit un Naturale, al Asociației Internaționale a Mineralogilor din
muzeu de mineralogie estetică a fierului, muzeu care astăzi Basel / Elveția, al Societății Culturale „Plai Mioritic” din
este recunoscut la nivel internaţional. Colecţia lui Constantin Iași și al Societății Române de Geografie.
Gruescu numără peste 2.000 de exponate, cristale şi minerale Pasionat de scris, Constantin Gruescu are lucrări de
de valoare, unele fără egal pe plan mondial. profil publicate în România, Ungaria, Austria; dar a fost și
un mare iubitor de muzică, de poezie, de artă, apropiindu-se
de importanți scriitori și artiști plastici, reușind să adune în
„Casa Binelui” de la Ocna de Fier și o importantă colecție artă
(pictură, sculptură etc.), precum și o bibliotecă impresionantă.

Nea Costică a fost un autodidact. A absolvit
şapte clase şi trei cursuri de specializare, dar a studiat
numeroase tratate de mineralogie româneşti şi străine.
Profesia de bază: controlor tehnic în siderurgie şi
minerit. Deţine nenumărate titluri şi distincţii de mare
onoare şi apreciere a muncii şi pasiunii sale. A donat Ca pasionat de muzică, avea un glas frumos, o voce
din colecţia sa minerale pentru multe muzee din ţară şi bună și, fiind un creștin ortodox practicant, adesea îl găseam
străinătate: Brăila, Constanța, Caransebeș, Galați, Iași, cântând în strana Bisericii din Ocna de Fier.
De asemenea, a fost un pasionat al condeiului, a
Reșița, Timișoara, Caen – Franța. În prezent, la Bocşa cochetat și cu poezia, multe dintre creațiile sale găsinde-se în
se lucrează la amenajarea unui spaţiu dedicat mineralelor pagini de revistă sau carte. Prima poezie publicată a fost cea
lui Constantin Gruescu, cu intenţia de a se înfiinţa un dedicată lui tanti Mia și apărută în revista „Vasiova” a lui Tata
muzeu de specialitate care să-i poarte numele. Oancea în 1943.
Din anul 2004 Constantin Gruescu este Cetățean de Volume la care Constantin Gruescu este fie autor, fie
onoare al județului Caraș-Severin, iar din 2006 deține titlul coautor, fie personaj principal, fie povestitor, nu sunt multe,
de Cetățean de Onoare al orașului Bocșa. De-a lungul vieții, dar cele existente sunt deosebit de frumoase și importante:
lui Constantin Gruescu i-au fost decernate diferite ordine L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik. Timişoara. ArtPress.
și medalii, diplome și însemne de recunoștință: din partea 2004; Nestemate ale Banatului Montan. Reşiţa. Banatul
Președinției României a fost recompensat, în data de 4 martie Montan. 2005; Sânziene (versuri). Reşiţa. Casa Revoluţiei.
2003, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios”, cls. a III-a, 2005; Florile din grădina mea... Les fleurs de mon jardin....
a fost ales Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin (19 DCCPCN Caraş-Severin. 2006 și cea de-a II-a ediție în 2008;
aprilie 2004), al Municipiului Timișoara (27 aprilie 2004), Lumina din adâncuri. Fabuloasa viaţă a lui Constantin
al comunelor Ocna de Fier (26 februarie 2003) și Dognecea Gruescu (coautor). Deva. EMIA. 2006; Cu focul inimii
(10 mai 2002), Membru de Onoare al Universității „Eftimie stingând flăcări vrăjmaşe: amintirile unui fost pompier
Murgu” din Reșița (21 decembrie 2011) și al Comunității militar. Reşiţa. Neutrino. 2007.
Românilor din Uzdin / Serbia (23 aprilie 2002). A primit, Referinţe despre Constantin Gruescu și Muzeul
printre altele, Diploma de Membru de Onoare al Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului: Mic dicţionar al
Banatului din Timișoara (20 iulie 2007) și Diploma „Prieten personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma.
prin excelență al etniei germane din Banatul Montan” (12 Reşiţa. 1976; La paradisul mineral Gruescu/ Nicolae Sârbu.
aprilie 2013). Reşiţa. Timpul. 2001; Crucea lumii/ Rodica Mihu. Reşiţa.

Pag. 56