Page 53 - Morisena18_2020
P. 53

Revistă trimestrială de cultură istorică



        vinu înverşunaţi, strigă să se ridice serbii, românii asupra  Ram, semnată de preotul Gheorghe Petrovici. În urma
        ungurilor sau a nemţilor. Ei aşa, veninaţi cu beţia, punea  denunţului colonelul a luat măsuri rapide de înăbuşire
        pre protopopi ghenerali de oaste: a Orăviţii, a Besericii  a răscoalei, concentrând trei companii la Biserica Albă,
        Albe, câte cu 20 de mii, la Beserica Albă, a Verşeţului cu  locuită  masiv de o populaţie germană, pentru a preveni
        a Lugojului, la Chevereş, câte 25000, al Caransebeşului  ocuparea acesteia de către insurgenţi.
        cu 25 de mii în Dealul Cozlar, în al Mehadii cu 5000, în   Companiilor  de  grăniceri  mobilizaţi  pentru
        muntele Stancilovei să se adune. Aceăste vorbe a lor pre  reprimarea  revoltei  li  s-a  alăturat  şi  garda  civilă  a
        săteni îi sculă, arme luară şi 14 săteăni, intrând în beserica  oraşului,  sub  comanda  căpitanului  pensionar  Iosif
        Crişiţii,  praporul  besericii  (steagul)  îl  luară.  Laitnantu  Schmitz, organizându-se o ambuscadă pentru prinderea
        Scripete  cu  capelanu,  după  ce-or  fost  scris  vro  ţedulă  răsculaţilor care intrau în localitate (s-au lăsat deschise
        prin sate sârbii şi românii cu arme, cu furci de fier toţi  porţile cetăţii fără ca garda civilă să mai controleze pe cei
        să sară, lui ţârni Gheorghe ajutori a-i asupra ungurilor  ce intrau în cetate).
        … Fenrihu Malia fiind aici în sat, neputând opri pe cei    În  acest  timp,  detaşamentul  sârb  de  la  Ram,  aflat
        14 cu steagu, aceia în păduri cu steagu fugiră. Laitnantu  sub  comanda  lui  Dobrnjac,  aştepta  semnalul  căpitanului
        Scripete  cu  alţii  la  Beserica Albă  să  dusără;  şi  fenrihu  Iovanovici din Biserica Albă pentru a trece Dunărea şi a
        Malia.  Acolo  obărşterului  Branovăţ  spuseră,  carele  la  face  joncţiunea  cu  grănicerii  răsculaţi.  Planul  răscoalei
        Panciova alergă de-i arată ce-i ţedula neiscălită parohu  fiind descoperit, Iovanovici s-a refugiat din Biserica Albă
        Subotiţii căpătând-o la Beserica Albă o dusă (şi colaină  la Palanca Veche şi nu a mai anunţat detaşamentul de la
        a căpătat)”.                                          Ram, care a rămas în sudul Dunării.
                    13
              Forţele  sociale  care  urmau  să  ia  parte  la  răscoală   La  Kruşiţa  răscoala  a  început  conform  planului  la
        erau:  grăniceri,  ţărani,  meseriaşi,  militari,  unii  orăşeni,   data stabilită de 12 iunie 1808. În cursul nopţii de 12 spre
        preoţi şi intelectuali. Toate acţiunile  de pregătire au fost     13 iunie 1808 colonelul Branovaczky trimite o patrulă de
        rezultatul  activităţii  comune  a  românilor  şi  sârbilor  din   cercetare a zonei Biserica Albă-Kruşiţa. Din ea făceau parte
        graniţa bănăţeană, de care aveau cunoştinţă şi conducătorii   stegarul  Mallya  şi  locotenentul,  din  miliţia  civilă,  Johan
        răsculaţilor sârbi din sudul Dunării.                 Wilsbach.  Aceştia sunt arestaţi de răsculaţi, Mallya reuşeşte
              „La 12 iunie 1808 avea să erumpă o revoltă lângă   să scape şi ajunge la Biserica Albă, raportând colonelului
        Biserica  Albă,  cu  tendinţa  de  a  ucide  pe  toţi  locuitorii   Branovaczky  despre  revolta  de  la  Kruşiţa.  Locotenentul
        cari  nu  aparţineau  confesiei  gr.  ort.  din  părţile  acelea.   Wilsbach, încă arestat, a fost obligat să transporte cu căruţa
        Descoperindu-se revoluţiunea la timp capii au fost prinşi   patrulei pe preotul Deac Demetrie prin comunele învecinate
                                                                                                       15
        şi revolta în germine sufocată” .                     pentru a îndemna populaţia să se ridice la luptă .
                                   14
              Conform  planului,  răscoala  trebuia  să  înceapă  la   Dimitrie Georgevici, plecat spre locul de adunare,
        Kruşiţa, după care şi în celelalte localităţi, în ziua de 12   pădurea  Suhai,  constatând  că  poporul  nu  a  răspuns
        iunie 1808. În ziua respectivă, ziua de Rusalii, protopopul   chemării,  s-a  îndreptat  spre  dealurile  Sascăi  pentru  a
        de  Biserica  Albă,  Rafael  Miloşevici,  invită  la  masa  de   ridica populaţia de acolo, dar a fost capturat la Lescoviţa.
        prânz  mai  multe  personalităţi  ale  locului  şi  astfel  aici   O  grupă  de  grăniceri,  condusă  de  Atanasie  Staţco,  fiul
        se  întâlnesc:  membri  consiliului  orăşenesc,  protopopul   unui negustor din Kruşiţa, a ajuns la Berlişte, chiar după
        romano-catolic şi capelanul acestuia, ofiţeri din garnizoană   miezul nopţii. Aici a reuşit să ridice doar 20 de oameni,
        pentru a întâmpina pe generalul Iosif Ludwig, din partea   întâmpinând  pasivitate  din  partea  celorlalţi  precum  şi
        Consiliului aulic de război şi pe generalul Petru Duca din   împotrivirea  conducerii  satului.  De  aici  răsculaţii  s-au
        partea Comandamentului general bănăţean, care urmau să   îndreptat spre Milcovăţ, dând peste aceeaşi pasivitate din
        inspecteze  regimentul  de  graniţă.  În  această  conjunctură   partea locuitorilor. În situaţia creată o parte din grup s-a
        soseşte  şi  colonelul  Ioan  Branovaczky,  comandantul   îndreptat  spre  Vrani,  alta  spre  Suhai,  dar  pe  drum  s-au
        regimentului româno-iliric. Preotul Ilie Popovici din   împrăştiat care încotro şi la locul de adunare au mai ajuns
        Subotiţa, care luase parte la pregătirea revoltei, aflân-  vreo 15 oameni. Eşecul s-a datorat lipsei de încredere a
        du-se  la  Biserica  Albă,  a  divulgat  planul  răscoalei   populaţiei, deficienţelor în pregătire, lipsei de precizie a
        colonelului  Ioan  Branovaczky  dându-i  în  acelaşi  timp   obiectivului şi lipsei de coordonare a acţiunilor. 16
        şi  un  exemplar  din  proclamaţia    de  la  30  mai  de  la   Deoarece  atacul  răsculaţilor  din  direcţia  Kruşiţa
                                                              spre  Biserica  Albă  întârzia,  căpitanul  Iosif  Schmitz,
              13  Nicolae  Stoica  de  Haţeg,  Cronica  Banatului,
        Timişoara, 1981, pag. 303-304.                             15 Böhm Lénárt, Dél-Magyarország vagy az ugynevezett
              14  George  Popovici,  Istoria  românilor  bănăţeni,  Bánság külön történelme, Második Kötet, Pest, 1867, pag. 241.
        Budapesta, 1904, pag. 359.                                 16 Nicolae Bocşan,….. op. cit., pag. 86.


                                                                                                           Pag. 51
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58