Page 53 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

vinu înverşunaţi, strigă să se ridice serbii, românii asupra Ram, semnată de preotul Gheorghe Petrovici. În urma
ungurilor sau a nemţilor. Ei aşa, veninaţi cu beţia, punea denunţului colonelul a luat măsuri rapide de înăbuşire
pre protopopi ghenerali de oaste: a Orăviţii, a Besericii a răscoalei, concentrând trei companii la Biserica Albă,
Albe, câte cu 20 de mii, la Beserica Albă, a Verşeţului cu locuită masiv de o populaţie germană, pentru a preveni
a Lugojului, la Chevereş, câte 25000, al Caransebeşului ocuparea acesteia de către insurgenţi.
cu 25 de mii în Dealul Cozlar, în al Mehadii cu 5000, în Companiilor de grăniceri mobilizaţi pentru
muntele Stancilovei să se adune. Aceăste vorbe a lor pre reprimarea revoltei li s-a alăturat şi garda civilă a
săteni îi sculă, arme luară şi 14 săteăni, intrând în beserica oraşului, sub comanda căpitanului pensionar Iosif
Crişiţii, praporul besericii (steagul) îl luară. Laitnantu Schmitz, organizându-se o ambuscadă pentru prinderea
Scripete cu capelanu, după ce-or fost scris vro ţedulă răsculaţilor care intrau în localitate (s-au lăsat deschise
prin sate sârbii şi românii cu arme, cu furci de fier toţi porţile cetăţii fără ca garda civilă să mai controleze pe cei
să sară, lui ţârni Gheorghe ajutori a-i asupra ungurilor ce intrau în cetate).
… Fenrihu Malia fiind aici în sat, neputând opri pe cei În acest timp, detaşamentul sârb de la Ram, aflat
14 cu steagu, aceia în păduri cu steagu fugiră. Laitnantu sub comanda lui Dobrnjac, aştepta semnalul căpitanului
Scripete cu alţii la Beserica Albă să dusără; şi fenrihu Iovanovici din Biserica Albă pentru a trece Dunărea şi a
Malia. Acolo obărşterului Branovăţ spuseră, carele la face joncţiunea cu grănicerii răsculaţi. Planul răscoalei
Panciova alergă de-i arată ce-i ţedula neiscălită parohu fiind descoperit, Iovanovici s-a refugiat din Biserica Albă
Subotiţii căpătând-o la Beserica Albă o dusă (şi colaină la Palanca Veche şi nu a mai anunţat detaşamentul de la
a căpătat)”. Ram, care a rămas în sudul Dunării.
13
Forţele sociale care urmau să ia parte la răscoală La Kruşiţa răscoala a început conform planului la
erau: grăniceri, ţărani, meseriaşi, militari, unii orăşeni, data stabilită de 12 iunie 1808. În cursul nopţii de 12 spre
preoţi şi intelectuali. Toate acţiunile de pregătire au fost 13 iunie 1808 colonelul Branovaczky trimite o patrulă de
rezultatul activităţii comune a românilor şi sârbilor din cercetare a zonei Biserica Albă-Kruşiţa. Din ea făceau parte
graniţa bănăţeană, de care aveau cunoştinţă şi conducătorii stegarul Mallya şi locotenentul, din miliţia civilă, Johan
răsculaţilor sârbi din sudul Dunării. Wilsbach. Aceştia sunt arestaţi de răsculaţi, Mallya reuşeşte
„La 12 iunie 1808 avea să erumpă o revoltă lângă să scape şi ajunge la Biserica Albă, raportând colonelului
Biserica Albă, cu tendinţa de a ucide pe toţi locuitorii Branovaczky despre revolta de la Kruşiţa. Locotenentul
cari nu aparţineau confesiei gr. ort. din părţile acelea. Wilsbach, încă arestat, a fost obligat să transporte cu căruţa
Descoperindu-se revoluţiunea la timp capii au fost prinşi patrulei pe preotul Deac Demetrie prin comunele învecinate
15
şi revolta în germine sufocată” . pentru a îndemna populaţia să se ridice la luptă .
14
Conform planului, răscoala trebuia să înceapă la Dimitrie Georgevici, plecat spre locul de adunare,
Kruşiţa, după care şi în celelalte localităţi, în ziua de 12 pădurea Suhai, constatând că poporul nu a răspuns
iunie 1808. În ziua respectivă, ziua de Rusalii, protopopul chemării, s-a îndreptat spre dealurile Sascăi pentru a
de Biserica Albă, Rafael Miloşevici, invită la masa de ridica populaţia de acolo, dar a fost capturat la Lescoviţa.
prânz mai multe personalităţi ale locului şi astfel aici O grupă de grăniceri, condusă de Atanasie Staţco, fiul
se întâlnesc: membri consiliului orăşenesc, protopopul unui negustor din Kruşiţa, a ajuns la Berlişte, chiar după
romano-catolic şi capelanul acestuia, ofiţeri din garnizoană miezul nopţii. Aici a reuşit să ridice doar 20 de oameni,
pentru a întâmpina pe generalul Iosif Ludwig, din partea întâmpinând pasivitate din partea celorlalţi precum şi
Consiliului aulic de război şi pe generalul Petru Duca din împotrivirea conducerii satului. De aici răsculaţii s-au
partea Comandamentului general bănăţean, care urmau să îndreptat spre Milcovăţ, dând peste aceeaşi pasivitate din
inspecteze regimentul de graniţă. În această conjunctură partea locuitorilor. În situaţia creată o parte din grup s-a
soseşte şi colonelul Ioan Branovaczky, comandantul îndreptat spre Vrani, alta spre Suhai, dar pe drum s-au
regimentului româno-iliric. Preotul Ilie Popovici din împrăştiat care încotro şi la locul de adunare au mai ajuns
Subotiţa, care luase parte la pregătirea revoltei, aflân- vreo 15 oameni. Eşecul s-a datorat lipsei de încredere a
du-se la Biserica Albă, a divulgat planul răscoalei populaţiei, deficienţelor în pregătire, lipsei de precizie a
colonelului Ioan Branovaczky dându-i în acelaşi timp obiectivului şi lipsei de coordonare a acţiunilor. 16
şi un exemplar din proclamaţia de la 30 mai de la Deoarece atacul răsculaţilor din direcţia Kruşiţa
spre Biserica Albă întârzia, căpitanul Iosif Schmitz,
13 Nicolae Stoica de Haţeg, Cronica Banatului,
Timişoara, 1981, pag. 303-304. 15 Böhm Lénárt, Dél-Magyarország vagy az ugynevezett
14 George Popovici, Istoria românilor bănăţeni, Bánság külön történelme, Második Kötet, Pest, 1867, pag. 241.
Budapesta, 1904, pag. 359. 16 Nicolae Bocşan,….. op. cit., pag. 86.

Pag. 51