Page 65 - Morisena20_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

studiul Handbuch fur spezielle Eisenbahn Technik, al lui (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983) şi aplicându-l
Heusinger von Waldegg subliniază priorităţile tehnice în planul realităţilor istorice locale, cercetătorul reşiţean D.
ale tronsonului Oraviţa – Anina, iar cursul universitar de Gh. Perianu scrie Istoria uzinelor din Reşiţa, 1771-1996
căi ferate şi material rulant feroviar al inginerului francez (Timpul, Reşiţa, 1996) preocupat de reţeaua feroviară
Charles Couché, intitulat Chémins de fer şi tipărit în 1873, cărăşană şi primele locomotive fabricate de meşterii de
conţine schiţe şi planşe despre zona dificilă pe care o au de pe Bârzava. Un pliant editat de Muzeul Banatului Montan

stăbătut trenurile pe această distanţă, urcând de la Oraviţa are aceleaşi obiective ale cercetării, semnatarul fiind C.

la Anina. Despre importanţa industrială a reţelei feroviare Suru, 115 ani de la înfiinţarea fabricii de locomotive
bănăţene găsim informaţii utile la G. Wenzel în lucrarea din Reşiţa, la aceeaşi instituţie muzeală R. Gräf editând
Magyarország bányaszatanak kritikai törtenete, apărută la în 1988 broşura 125 de ani de la inaugurarea liniei
Budapesta în 1890. Sunt interesante şi menţiunile găsite de cale ferată Oraviţa Gräf Anina, prima linie de munte
în cartea lui G. Ujhely, A vasutügy története (Budapesta, de pe teritoriul României. În 1940, omul politic Grigore
1910) ori în studiul din 1908, comandat de ministerul de Gafencu reitera şi el prioritatea feroviară cărăşană într-o
resort din Budapesta, intitulat A magyar vasutügy şi semnat revistă italiană („Il Mondo Moderne”), publicând studiul
de expertul A. Kepessy. Căile ferate române. Despre finanţatorii macedoromâni

Să mai amintim tratatul Geschichte der George şi Simion Sima ai proiectelor de dezvoltarea
Eisenbahn der Oesterreichische-Ungarische Monarchie reţelei feroviare bănăţene a scris, în 1995, I. B. Mureşianu
(Wien-Teschen-Leipzig, 1898-1899). Sunt pertinente („Paralela 45” din 4 august 1995) în legătură cu Aromânii
ca informație și obiective analizele lui A. Siersch din în momente din trecutul Vienei.
Tasschenbuch über Einrichtigung und Betrieb der Un membru al „Tren Club”-ului, ca şi Radu Bellu

Werke Reschitza und Anina, apărute la StEG Verlag care a tipărit, recent, şase volume dintr-o istorie feroviară
în Viena, în anul 1881. Studiile localnicului Sim. Sam. românească, orăviţeanul Gheorghe Dobroi a restituit
Moldovan, acest polihistor al Oraviţei interbelice, ne destule aspecte inedite legate de căile ferate Oraviţa Gräf
apropie mult mai mult de subiect, mai ales că omul a Anina şi Oraviţa Gräf Baziaş, publicând Între legendă şi
beneficiat de prezenţa arhivei căilor ferate o vreme în adevăr şi Altă prioritate naţională: linia de munte Anina
oraşul care, între 1925-1950, a fost reşedinţa judeţului – Oraviţa (în „Foaia Oraviţei”, nr. 43-46 din octombrie
Căraş, dar a şi adunat multe alte documente în legătură 1995 şi nr. 55 din 2000). Tot recent, Constantin Creţu a
cu nodul de cale ferată orăviţean. În 1933, Sim. Sam. publicat în „Almăjana”, descrierea traseului căii ferate de
Moldovan a editat broşura Judeţul Căraş. Oraşul munte cu titlul Oraviţa – Anina pe drumul fierului. La Lugoj
Oraviţa, imprimată la tipografia locală Josef Kaden în funcţionează „Hobby Club Jules Verne” care, în 2002, a
iunie 1933, notând şi despre calea ferată Oraviţa – Anina, editat placheta Istoria căii ferate Anina – Oraviţa. Într-o
la fel cum a făcut în monografia din 1938, Oraviţa de colecţie orăviţeană am parcurs un exemplar manuscris din
altădată şi teatrul cel mai vechiu din România. Datele Privilegierten Walachischen Districten Banats, în legătură
culese de el vor folosi redactării capitolului din volumul cu primele proiecte feroviare ale Vienei în legătură cu
II al Enciclopediei României (1938). Banatul Montan .
32
În nr. 7 pe 1984 al „Revistei Transporturilor şi
Telecomunicaţiilor”, un colectiv de autori, G. Popoviciu, 10. Istorie şi melancolie pe calea ferată montană.
I. Popescu, S. Popoviciu, se ocupă de istoricul traseului Eficienţa economică a traseului a fost completată, dacă
în studiul Din istoria CFR 120 de ani de la inaugurarea nu cumva depăşită, de pitorescul zonei montane pe care
liniei de munte Oraviţa-Anina, efort urmat de I. Popescu în o străbătea. De aceea îşi au importanţa lor inegalabilă
suplimentul „Modelism” al revistei „Tehnium”, nr. 1 (18), descrierile din epocă ale unor călători pe această cale
1988, cu articolul 125 de ani de la inaugurarea liniei de ferată asemuită cu ruta feroviară care străbate Alpii

munte Oraviţa – Anina. Un bun cunoscător al problemei între Gloggnitz şi Mürzuschlag prin pasul Semmering,
este B. Károly care, în Contribuţii la istoria construcţiilor la 897 m altitudine. Despre „Semmering”-ul bănăţean

de căi ferate în Banat, 1856-1914 („Banatica”, II, 1973) şi românesc primele impresii entuziaste le avem chiar
oferă o perspectivă a problemei în Mitteleuropa, plecând din anul inugurării transportului de persoane, ziarul
cu investigaţia de la studiile lui Bailleux de Marisy, Les „Temeswarer Zeitung” publicând, la 22 august 1869,
Chémins de fer de l’état en Autriche („Revue des deux reportajul Von Oravitza nach Anina, din păcate nesemnat.
Mondes”, Paris, 1874) şi C. J. Halwell, The locomotive en Aproape sigur că autorul era un redactor al respectivei
Romania (Malmö, 1920). Folosind modelul lui I. Popescu publicaţii, care şi-a propus un atari obiectiv: a face
din Căile ferate, transporturile clasice şi moderne reclamă frumuseţilor traseului.

Pag. 63