Page 57 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

Revistă de cultură istorică

ororile hitleriste şi a fost la rândul ei decimată. Ca urmare, şi bun simţ dovedite de majoritatea comunităţilor locale
astăzi în Voivodina trăiesc mai puţin de 4.000 de germani care au răbdat în tăcere sau au căutat să sprijine pe ascuns,
- o pierdere uriaşă pentru Serbia. (Se poate adăuga că nici indiferent de etnia sau de religia lor, pe cei care s-au împo-
în Banatul românesc situaţia actuală nu e mai bună, ma- trivit pe faţă terorii comuniste.
joritatea şvabilor plecând în Germania în timpul regimului În încheiere, aş dori să fac câteva observaţii privind
comunist, dar şi după căderea acestuia). conflictul şi relaţiile interculturale nu numai în Banat, dar
Iată, deci, că şi comunităţile germane, considerate şi în alte regiuni transfrontaliere cu populaţii eterogene,
de mulţi cercetători ca un element de stabilitate în Banat, observaţii confirmate şi de argumentarea bogată şi
au putut stârni conflicte şi dezbinări interetnice sub influ- nuanţată, precum şi de valorosul material documentar
enţa unor ideologii nefaste, în acest caz venite în cea mai prezentat de cei doi autori. Privind conflictul în general,
mare parte din afară, dar şi promovate de unii membri mai Janie Leatherman enumeră unii factori care îl favorizează,
2
„înfierbântaţi” ai acelor comunităţi. cum ar fi: 1) distribuţia veniturilor şi proprietăţilor fun-
În continuare, autorii demonstrează că, tot din cau- ciare (care pot duce la inechităţi şi discrepanţe privind
za unor influenţe din afară, în principal a Armatei Roşii dezvoltarea economică şi socială); 2) teritorialitate (priv-
şi a autorităţilor naziste, dar şi cu participarea unei părţi ind pretenţiile nerezolvate din partea a două sau mai mul-
a populaţiei locale, s-au stricat şi relaţiile dintre comu- tor grupuri etnice, popoare sau naţiuni eterogene asupra
nităţile sârbe şi cele româneşti din Banat. În timp ce sârbii aceluiaşi teritoriu); 3) natura clivajelor sociale în cadrul
au perceput armatele sovietice ca eliberatoare, românii şi aceluiaşi grup sau al unor grupuri eterogene; 4) condiţiile
maghiarii le-au văzut ca forţe de ocupaţie ce au dus la in- materiale (bogăţia sau lipsa resurselor naturale, presiunile
staurarea comunismului în Europa de Est. demografice şi de mediu); 5) condiţiile instituţionale (na-
Este tocmai aceasta ultima temă pe care Miodrag tura autorităţii şi legitimităţii privind controlul instituţi-
şi Andrei Milin o abordează şi o dezvoltă pe larg în ilor politice şi militare); 6) religia şi instituţiile de cult
prezentul volum, spre a cuprinde şi perioada postbelică, religios; şi 7) identitatea etnică (limba maternă, memoria
cu consecinţe nu tocmai benefice până în zilele noastre. colectivă şi sistemul de valori ale unei comunităţi).
Bazându-se pe un amplu documentar, obţinut din arhivele În contextul de faţă ne interesează ultimul factor din
securităţii statului român ca şi din cele ale statului iugo- această listă. Am putea, deci, pune întrebarea în ce mă-
slav, cei doi autori arată cum sârbii din Banat au consti- sură identitatea etnică a jucat un rol în conflictele majore
tuit un sprijin solid pentru Partidul Comunist Român (iar din Banat. Concluzia preliminară, bazată şi pe materialul
unii şi pentru comunismul titoist). Unii dintre ei au fost o documentar prezentat în volumul de faţă, este că ea nu a
parte esenţială în eforturile comuniştilor din ambele ţări reprezentat un factor decisiv (cum cred mulţi cercetători
(în România, susţinute de tancurile ruseşti) de a acapara contemporani), ceilalţi factori având prioritate în dezvol-
puterea politică, conform unei strategii elaborate şi dictate tarea conflictelor, mai ales a celor violente. De fapt, până
de la Moscova, şi în mai mică măsură de la Belgrad, unde în secolul XIX (în principiu, până la Revoluţia de la 1848 şi
Tito avea alte calcule politice decât Stalin. Referindu-se la politicile naţionaliste ale revoluţionarilor), divergenţele,
la jalnicii „actori” locali, care au înfăptuit, de voie sau cât şi solidarităţile erau mai mult determinate de starea so-
de nevoie, indiferent de originea lor etnică, sinistrul pro- cială şi religie decât de apartenenţa la un grup etnic.
gram comunist (de sorginte stalinistă sau titoistă), autorii Pe de altă parte, însă, trebuie observat că toţi factorii
observă: „Curând apar noi fapte şi personaje, emblemati- enumeraţi mai sus se află nu într-o relaţie de cauzalitate
ce acestui capăt de ţară dar şi sfârşit de lume, aşezată şi liniară, ci într-una nonliniară sau mutuală, adică se anga-
rânduită cândva, cu multă chibzuială şi înţelepciune. Sunt jează în diferite bucle de amplificare reciprocă (feedback
prime semne adevărate că se prăbuşeşte o lume şi în loc loops). Astfel, dacă unul dintre factori este prezent, cei-
se aşează o grotescă improvizaţie.” (Milin şi Milin, infra). lalţi nu întârzie să se manifeste, amplificându-se unii pe
Documentarul poate fi citit şi ca o „antologie a alţii. Deci, inechităţile economice sau politice pot duce
ruşinii” pentru oamenii care au colaborat cu regimurile co- la o percepţie negativă a propriei identităţi etnice sau cea
muniste din ambele ţări, dar nu este în intenţia autorilor (şi a vecinului, percepţie care, la rândul ei, se va repercuta
nici a prefaţatorului) să facă nimănui un caz de conştiinţă. asupra condiţiilor socio-economice, politice şi religioase
Totuşi, asemenea momente tragice, dar şi jalnice, trebuie ale tuturor. Sau, transgresarea simţului de teritorialitate
consemnate, cu speranţa că nu se vor mai repeta, şi că lide- al vecinului este adesea legată şi de cel al identităţii cul-
rii diferitelor comunităţi vor da dovadă, în viitor, de aceeaşi
„chibzuială şi înţelepciune” pe care au arătat-o strămoşii 2 Leatherman, Janie et alia, editors (1999), Breaking Cycles of
lor în vremea habsburgilor. În acelaşi timp nu trebuie ui- Violence: Conflict Prevention in Intrastate Crisis, West Hart-
tate nici momentele de întrajutorare, generozitate, decenţă ford, CT: Kumarian Press.

Pag. 55