Page 53 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

Revistă de cultură istorică

gerea (de către șvabii mai în vârstă, tradiționaliști) a ide- după obținerea lor, iar nu după date rasiale, și aceasta
ologiei naziste și a denigrării poporului român. Aceștia în scopul de a apărea cât mai mulți atunci când vor
din urmă, cum știm din alte surse, își mai aduceau avea să revendice unele pretențiuni în diverse domenii
aminte de orientarea îndreptățită a lui Adam Müller- de afirmare pe teritoriul românesc sau idealuri pe plan
Guttenbrunn spre etnia română din Banat în lupta co- național.” De asemenea, datorită rezistenței șvabilor
mună pentru împiedicarea iminentei deznaționalizări a bogați și neînscriși în G.E.G., a scăzut presiunea asupra
etniilor pe timpul monarhiei bicefale. lor în ceea ce privește plata cotizației, cuantumul aces-
Redăm în continuare mai multe exemple privitoa- teia fiind la libera alegere, de 20-30 de lei. Pe de altă
re la cele două atitudini contrare ale șvabilor: parte, îngrijorarea s-a accentuat ca urmare a situației de
În 24 martie 1941, la Ciacova, s-a dat o ordonan- pe fronturi. Mulți dintre șvabi nu mai cred că Germania
ță ca oamenii să consume lunea și marțea făină de po- va câștiga războiul. (Ib. 28)
rumb, alimentele împuținându-se spre sfârșitul iernii. Plutonierul Mihail Barna, șeful Postului de Jan-
Germanii le răspund autorităților locale românești: darmi [PJ] Alioș, își înștiințează superiorii în 3 februa-
„Mâncați voi mălai, fiindcă sunteți învățați, căci aceas- rie 1943 despre tratamentul discriminator la care sunt
ta este din cauza concentrărilor cari s-au făcut și se supuși soldații români când se întorc de pe front: „Sol-
fac.” Cu aceste schimburi de cuvine se ajunge la ură dații germani vin în tren de persoane pe când soldații
între naționalități, observă raportorul. (Baiski 19) români sunt băgați în vagoane de vite și acestea sunt
La rechizițiile pentru armata română din lunile atașate de trenurile germane. Deși este loc în vagoane
martie, aprilie și mai, șvabii din localitățile Gelu, Carani, cu soldații germani, nu li se dă voie să se suie românii,
Bărăteaz și Satchinez au refuzat să cedeze bunurile re- iar dacă voiesc să se suie cu forța, li se pune revolverul
chiziționate, afirmând că nu mai dau nimic pentru statul în piept și sunt dați jos din tren, unii din soldații români
român, ci doar pentru armata germană. (Ib.) Dar ceea ce sunt chiar loviți de către soldații germani […], iar unii
provoca neliniștea și chiar îngrijorarea bănățenilor ro- chiar împușcați dacă opun rezistență.” (Ib. 133)
mâni era zvonul potrivit căruia ei vor trebui să părăsească În primul trimestru al lui 1943, G.E.G. va organiza
Banatul, regiunea urmând a deveni autonomă. (Ib. 20) o serie de întâlniri locale cu membrii săi pentru a-i informa
La 23 februarie 1942, șeful SJ Vinga raporta că- despre situația de pe frontul de est. Conferențiarii vor fi
tre LJTT despre strângerea lunară de fonduri de către urmăriți pas cu pas de Serviciul Special de Informații.
organizațiile șvăbești din raza sa de activitate. Cotizația Astfel, la Comloșul Mare, întâlnirea din 5 februarie, la
era de „10 lei la un iugăr de pământ, iar cei care nu au care au participat aproape toți șvabii din comună, a avut
pământ au fixată o sumă globală în raport cu situația” loc în localul Clubului German. Ing. Hilger din Jimbolia
lor materială. „Șvabii bătrâni ce nu sunt înscriși în or- a vorbit, printre altele, și „despre noile relații ce trebuie
ganizațiile actuale nu vor să dea nimic, din care cauză să existe între șvabi și românii de orice fel, afirmând că
sunt boicotați și li s-a afișat numele pe table de lemn în urma măsurilor luate de dl mareșal Antonescu, prin
prin comună. (Ib. 292) care li s-a dat [germanilor, n. Baiski] libertate și că duce
Șeful SJ Deta îi informează în 23 septembrie o politică loială față de Germania, șvabii trebuie să
1942 pe șefii de post din subordine că „se vorbește tot poarte respectul cuvenit românilor și să trăiască în cea
mai intens de așa-zisul Donau-Land de către șvabii mai deplină armonie cu ei. Contra acelora care ar căuta
din Banat, se accentuează că la 1 oct. 1942 va fi un să facă neliniște între șvabi și români, să fie denunțați
fapt împlinit, răpindu-se astfel României Banatul” și postului de jandarmi.” (Ib. 29)
le cere să verifice „cele de mai sus prin toate mijloa- La întrunirea din 8 februarie de la Ghizela, lugo-
cele, mergând în mijlocul problemei la organizațiuni” jeanul Ioan Schmidt a transmis populației șvăbești să
și să cerceteze „și ce se zice cu aducerea nemților din aibă încredere în armatele aliaților Germaniei, „în speci-
regiunile bombardate din Germania în Banat”. (Ib. 56) al România, care a dat dovadă de cel mai mare eroism în
Pe măsura evoluțiilor de pe frontul de est, atitudi- războiul de răsărit, alături de armata germană”. (Ib. 30)
nea șvabilor față de români devine mai rezonabilă înce- La Valcani, în 13 februarie, Haiduchet Ioan le-a
pând din 1943. Organizațiile G.E.G. întocmesc evidențe spus șvabilor: „Să nu se mai dea crezare zvonurilor pri-
ale populației germane, în care nu se mai ține atât de mite după cum se aude mai ales în războiul cu Rusia
mult cont de criteriile rasiale, acceptându-se în orga- Sovietică, căci precis să câștigă mai ales cu România,
nizații și cei proveniți din familii mixte, cu unul dintre care este cea mai aliată țară și în care Hitler are cea
părinți negerman. Raportorul român concluzionează în mai mare încredere, am vorbit chiar cu ofițeri nemți și
3 ianuarie: „De aici rezultă că organizațiile șvăbești mi-au spus că românii sunt foarte luptători și viteji mai
caută să obțină cât mai mulți membri pe cari îi adoptă ales acuma în războiul cu Rusia. Să nu credeți că dacă

Pag. 51