Page 58 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018

turale şi religioase a acestuia, impactând şi relaţiile so- acţionând nu în propriul lor interes, ci în interesul tu-
cio-economice şi politice, cum a fost cazul cu Banatul turor comunităţilor implicate. Aici, educaţia lor în acest
istoric (şi cu Transilvania) în timpul Monarhiei dualiste spirit ar avea un rol hotărâtor.
(1867-1918). - În noul context al globalizării, dacă este să
În general, se poate spune că identitatea şi solidari- evităm conflictele majore, sau aşa-zisele „ciocniri în-
tatea etnică au fost adeseori folosite, în regiune, ca arme tre civilizaţii”, am face bine să adoptăm şi să acţionăm
în lupta pentru putere dintre diferitele elite atunci când au conform unei mentalităţi paşnice în toate relaţiile inter-
avut interesul să o facă - altfel, aceste elite au încurajat nu culturale (şi nu numai). Dar, această mentalitate nu ţine
vrajba, ci pacea între etnii, mai ales când a fost în interesul de „identitatea culturală” sau de sistemul de credinţe şi
lor să păstreze un status quo ante. Dar, principiul „dinte valori al unui grup specific, sau de o anume economie
pentru dinte” s-a aplicat de-a lungul timpului şi la relaţiile sau organizare socială mai mult sau mai puţin „perfor-
interetnice în Banatul istoric (precum şi în Transilvania), mantă”. Ea este „transculturală”, fiind comună tuturor
indiferent dacă ambele părţi sunt creştine sau nu. Dacă o fiinţelor umane, independent de apartenenţa lor etnică,
parte a considerat că i s-a făcut o nedreptate, a răspuns tot rasială, sau confesională. Aici am putea-o rezuma prin-
cu o nedreptate (în loc de „a întoarce celălalt obraz”). tr-un singur cuvânt: „omenie”.
Trebuie, însă, subliniat şi faptul că principalele mo- Spre a încheia pe o notă pozitivă, de omenie au
mente de conflict interetnic şi confesional din regiunile dat dovadă mulţi sârbi, români, maghiari, germani şi alte
transfrontaliere cu populaţii eterogene sunt aproape invariabil neamuri din Banat în perioadele istorice de mare stress,
legate de impunerea (adeseori cu forţa) unor politici inechita- incluzând urgia comunistă. În ceea ce priveşte raporturi-
bile venite de la „Centru”. În cazul Banatului, „Centrul” le dintre români şi sârbi de-a lungul timpului, în pofida
a fost, pe rând, Viena şi Budapesta (în timpul regimului diferendelor de ordin politic, religios, sau de altă natură,
dualist), apoi Bucureşti şi Belgrad (după 1918), la care relaţiile individuale şi influenţele reciproce în limbă, port,
se adaugă Berlinul în timpul celui de-al Doilea Război obiceiuri, mentalitate ale celor două popoare au reprezentat
Mondial şi Moscova în perioada comunistă postbelică. un element determinant al vieţii cotidiene bănăţene, în
Desigur, aceste politici nu s-ar fi materializat fără aportul special în localităţile mixte. Ele au rezultat într-un mod
„entuziast” al unor membri din comunităţile locale - unii, comun de a fi şi de a se comporta, care s-a păstrat până
naivi şi de bună credinţă, dar cei mai mulţi „cozi de topor”, în zilele noastre. Este de dorit ca aceste relaţii să fie cul-
reprezentând mai întotdeauna aceleaşi personaje de un în- tivate în continuare nu numai în cadrul naţional, dar şi
doielnic statut social şi moral, care se „descurcă” sub toate transfrontalier, astfel ca întreaga regiune să atingă din
sistemele şi orânduirile şi care nu sunt deloc agreate de nou şi chiar să întreacă, nivelul socio-cultural şi econo-
majoritatea localnicilor (aşa cum documentarul din volu- mic din perioada Banatului istoric.
mul de faţă ilustrează cu prisosinţă). Autorii încheie şi ei acest volum pe o notă pozitivă,
În concluzie, iată câteva principii care, împreună cu personală, prin invocarea emoţionantă a câtorva mentori
indicatorii antemenţionaţi, ne-ar putea ghida mai departe academici ai lui Miodrag Milin, în principal, Pompiliu
atât în cercetarea diferitelor conflicte interculturale, cât şi Teodor, Camil Mureşanu şi Nicolae Ciachir. Aceste re-
în formularea de metode eficace de dezamorsare a lor: marcabile personalităţi au fost distinşi savanţi, care au
- În ciuda teoriilor actuale, zonele de contact inter- abordat temele identităţilor naţionale din regiunea sud-
cultural, aşa cum a fost şi rămâne Banatul, sunt de multe est europeană cu detaşare şi înţelepciune într-o perioadă
ori locuri de convieţuire paşnică, nu de conflict. Foarte tulbure pentru istoriografia românească (pusă mai întâi în
adesea, conflictul intercultural sau religios este provocat slujba unui comunism naţionalist şi, după 1989, în slujba
de la „centru” şi nu de la „margine”, prin politici moti- unui naţionalism şi mai excesiv, de către aceeaşi istorici
vate de ideologie sau de lupta pentru putere între elite şi care proslăviseră regimul ceauşist). În primul rând, însă,
nu de bunăstarea populaţiilor respective. În acelaşi timp, aceşti profesori au fost luminaţi pedagogi - adevărate
iniţiativele de schimbări pozitive ar trebui să pornească nu exemple de omenie prin felul în care s-au comportat cu
de la „Centru” (fie el Bruxelles, Budapesta, Belgrad sau studenţii lor într-o perioadă nu mai puţin tulbure şi din
Bucureşti), ci tocmai de la „margine”, adică din sânul co- punctul de vedere al relaţiilor dintre oameni în viaţa de
munităţilor locale implicate. zi cu zi, înainte şi după 1989. Ei rămân modele demne de
- Elitele, nu numai cele politice dar, în primul urmat pentru generaţiile viitoare de intelectuali, care ar
rând, cele culturale şi religioase, pot avea un rol major în trebui să fie educaţi în acelaşi spirit înţelept şi generos,
crearea anumitor percepţii pozitive şi în managementul dacă dorim ca regiunea est- europeană să iasă din actualul
relalaţiilor interculturale, deci trebuie să dea dovadă de ei impas moral şi socio-cultural.
responsabilitate socială şi de principii etice generoase, Mihai Spăriosu

Pag. 56