Page 183 - SUMMA CUM FRAUDE
P. 183

De altfel şi Facultatea de Medicină a fost înfiinţată cu câteva luni înainte, tot
               prin decret regal, dar medicii au ales pentru universitatea lor,  şi încă pe vremea

               comunismului (!) numele  medicului  şi savantului  dr. Victor Babeş, o personalitate
               care după criteriile existente atunci avea o “origine socială nesănătoasă”, el fiind fiul
               unui politician burghez şi al unei mame de origine austriacă.
                      Tot în acest context remarc că Şcoala Politehnică din Timişoara, precursoarea

               actualei Universităţi Politehnica, a fost şi ea înfiinţată printr-un decret contrasemnat
               de regele  Ferdinand la  11 noiembrie  1920 (Decretului Regal nr. 4822 din

               11.11.1920).
                      Cu toate acestea Politehnica nu poartă numele fostului monarh, care era mult
               mai  legat de această  şcoală decât nepotul său de Facultatea de  Agronomie. Astfel

               Ferdinand a luat parte 1923 la inaugurarea clădirii Facultăţii de Mecanică, ocazie cu
               care a ţinut un discurs în cuprinsul căruia se găseşte următoarea frază: "Nu zidurile
               fac o şcoală, ci spiritul care domneşte într’însa.", cuvinte memorabile, care au rămas

               ca moto al Politehnicii timişorene.
                      De pe urma nepotului său Mihai, nu se cunoaşte nimic asemănător.
                      Mă rog, domnului profesor Pîrşan nu i-a venit altă idee, decât aceea de a se

               ploconi înaintea regalităţii.
                       Tot dumnealui este cel care se lăuda în presă cu beneficiile de care va avea
                parte universitatea de pe urma “invenţiilor brevetate” de fitotehniştii timişoreni.

                Referitor la afirmaţiile făcute îmi pun întrebarea:
                      “Oare crede  într-adevăr domnul profesor Pîrşan în aplicabilitatea
                      cacealmalelor propuse spre brevetare?”.

                      Dacă răspunsul la această întrebare este pozitiv, concluzia mea este că domnia

               sa dă dovadă de incapacitate  profesională, pentru  că, după cum  am arătat anterior,
               “invenţia” referitoare  la tratarea seminţelor  de porumb cu unde  magnetice nu este
               aplicabilă în practică. Cu aparatura descrisă de autori se poate trata un pumn de boabe
               de porumb, dar în nici un caz cele 20 – 25 kg necesare pentru un singur hectar de

               cultură.
                      Dacă răspunsul este negativ, înseamnă că domnul, fost rector al universităţii

               agricole, a dus în eroare opinia publică servindu-i o  minciună (ce-a de-a doua
               componentă a reţetei carierei la USAB!).
                      Ar mai fi de reamintit că domnul profesor Pîrşan a fost şi directorul proiectului
               privind tehnologia de cultivare a porumbului în covor vegetal permanent (nr. contract

               963/1093/2009), proiect finanţat din “bugetul de stat” (CNCSIS-UEFISCSU) cu suma
               de 970.000 RON. Bineînţeles că o bună parte din aceşti bani au intrat în buzunarul





                                                                                                      177
   178   179   180   181   182   183   184   185   186   187   188