Page 68 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

În fond, pedagogia socială urmărea educația V. Ilea distingea între o parte teoretică a formării tinerilor
adulților din perspectiva a cel puțin trei direcții de abordare țărani și una concretă, practică care să le formeze anumite
a subiecților, care veneau astfel în atenția conferențiarilor deprinderi utile de lucru. Cu privire la situația resurselor
instituției culturale din Sibiu. Se urmărea formarea unor financiare necesare pentru organizarea acestor cursuri,
cetățeni dezirabili și utili societății în care existau, care proiectul înaintat în Sibiu postula că banii vor proveni
să aibe caractere puternice, fundamentate și cultivate pe din resursele centrale ale despărțământului respectiv, iar
trei direcții/axe, cum observam mai sus. Astfel, educația cursul care va fi organizat va avea atât o programă de lucru
promovată urma să aibă un pronunțat conținut economic și acceptată de Astra, cât și un regulament de funcționare,
sanitar, un altul moral-cetățenesc și participativ, iar un al care trebuia urmat și respectat în mod strict atât de tinerii
treilea să se întemeieze pe cultură, într-o accepțiune destul care participau la acestea, cât și de către aceia care îi
de amplă și pe continuarea și consolidarea procesului instruiau (învățători, institutori, profesori, medici, cadre
4
de alfabetizare (remarcăm aici, că se făcea alfabetizre militare etc) .
și în școlile de stat ale României Mari, însă, conform Menționăm că în ședința lunară a Comitetului central
programelor în uz la acel moment, învățătorii rurali, al Astrei din 2 decembrie 1932, a fost decisă înființarea
institutorii urbani, profesorii nu insistau prea mult pe acest acestor școli, pe baza referatului făcut de V. Ilea, dar și în
aspect, nu poate că nu vroiau, dar o ierarhie administrativă urma evaluării rezultatelor primelor asemenea forme de
monitoriza cu acribie parcurgerea programei, astfel că educație pentru popor care au fost inițiate de același medic
mulți dintre tinerii români cu vârste școare în decadele mai sus amintit. Din procesul-verbal al ședinței remarcăm
interbelice, fie fete, fie băieți, nu fixau aceste deprinderi și că a fost enunțat și acceptat și planul desfășurării acestora.
cunoștințe fundamentale de scris și citit, așa cum se dorea), De asemenea, s-a discutat și despre organizarea unor școli
iar de aici intervenea Asociațiunea prin conferențiarii pentru meseriași, muncitori și tehnicieni, după modelul
5
și propagandiștii săi, care urmăreau îndeaproape nu să inaugurat de Astra în Târgu Mureș în anul 1931 . Astfel,
suplinească, ci mai degrabă să susțină, să sprijine sistemul se preciza că o serie de elevi ai acestor școli urma să aibă
oficial de educație . în medie între 20-30 elevi, iar durata cursurilor putea să se
2
6
Cu privire la organizarea, funcționarea, desfășurarea întindă între 4 și 6 săptămâni .
școlilor pentru tineri ale Astrei, menționăm că încă din Așadar, cursurile primei școli a Astrei organizată
cursul lunii iulie 1932, medicul Vasile Ilea din Sighetul pentru locuitorii satelor s-a desfășurat în Sighet în perioada
Marmației a elaborat un proiect privind aceste forme de 23 februarie-23 martie 1933. A fost urmată de 25 locuitori
școlarizare pe care l-a supus atenției și aprobării Comitetului din mediul rural apropiat. Cu privire la asigurarea cazării
central din Sibiu. De altfel, remarcăm și că medicul V. Ilea, acestora, remarcăm că tinerilor cursanți li s-a oferit cazare
a organizat sub cupola Asociațiunii, încă din anul 1931, gratuită în orașul Sighet pe perioada urmării cursurilor. În
un asemenea curs, în care a furnizat participanților noțiuni conformitate cu Programa școlară tip a Astrei, au urmat
teoretice și indicații practice despre apicultură și îngrijirea lecții teoretice și practice într-un interval orar, care s-au
stupiilor. Acesta a fost urmat de 18 tineri din 7 comune desfășurat sub îndrumarea unor specialiști care activau
aflate în Maramureșul istoric și s-a desfășurat în perioada în serviciul Astrei. Menționăm că la sfârșitul perioadei
de școlarizare, cursanții erau evaluați de o comisie a
17-30 iunie 1931 . Bazându-se pe rezultatele concrete Asociațiunii cu deosebire din acel despărțământ central-
3
ale cursului organizat, dar și constatând dorința și a altor județean, care se constituia în acest sens, având atribuții
tineri de a urma asemenea forme concrete de școlaritate, clare și simple. Evaluarea tinerilor participanți nu era făcută
medicul V. Ilea a întocmit un document pe care l-a înaintat prin note, ci prin consemnarea de către membrii comisiei
conducerii centrale a Astrei, așa cum observam mai sus. În într-un registru a dobândirii cunoștințelor și a deprinderilor
atare condiții, istoriografia Asociațiunii a apreciat că prima
școală pentru educația adulților proveniți din mediul rural a 4 Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la
fost cea organizată în Sighet. În proiectul realizat, medicul Unire (1918-1943), Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 198; Pamfil
Matei, ,,Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română
organizare, activitate, statute și regulamente, Sibiu, Editura și Cultura Poporului Român” (Astra) și Rolul ei în Cultura
Astrei, 1944, p. 56-67. națională, p. 278.
2 Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), Cluj- 5 Ion Breazu, ,,Astra” și muncitorii, în Transilvania, 68,
Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 201-202. nr. 2, 1937, p 99-100; Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în
3 Pamfil Matei, ,,Asociațiunea Transilvană pentru 25 ani de la Unire, p. 34.
Literatura Română și Cultura Poporului Român” (Astra) și 6 S.J.S.A.N., Fond ,,Astra”, doc. nr. 3937/1932, f. 1-2;
Rolul ei în Cultura națională (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Ibidem, doc. nr. 3387/1933, f. 1-2; Pamfil Matei, Asociațiunea
Dacia, 1986, p. 278; Ion Onuc Nemeș, Astra în satul meu, Sibiu, în lumina documentelor. (1861-1950). Noi contribuții, Sibiu,
Editura Astra Museum, 2015, p. 181-182. Editura Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu, 2005, p. 152.

Pag. 66