Page 66 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

bine caracterul național sunt sașii. Limba lor este o germană București i-am aflat pe principele-domnitor Suțu și pe
22
străveche, de neînțeles pentru toate popoarele de acum din Moruzi , principele detronat. Este pentru prima dată când
23
Germania . Costumul lor este plin de farmec. Sibiul, care cel dat jos din domnie n-a fost nevoit să fugă pentru a
16
a fost multă vreme capitala Transilvaniei, mai este în zilele scăpa de ocările populației. Principele-domnitor este un
noastre doar reședința guvernatorului [militar] . Este un bătrân de 60 de ani, care domnește în Țara Românească
17
oraș așezat foarte frumos și are o populație de 25.000 de a treia oară. Despre el se zic destul de multe lucruri bune.
suflete. Deoarece se află foarte aproape de granița cu Țara Principele Moruzi are în jur de 40 de ani. Are o fizionomie
Românească, aici se află mereu o garnizoană numeroasă. Nu plăcută, deschisă spre multe. Se interesează mult de
este fortificat . Clujul, unde își are reședința intendentul literatură și cunoaște la perfecție literatura franceză. După
18
19
și funcționarul [suprem] de justiție al provinciei, este în cum afirmă chiar el, nu este un partizan al ideologilor care
prezent capitala [Transilvaniei]. Brașovul este un mic jertfesc adevărul pentru a-l adapta opiniilor lor.
oraș militar, slab fortificat . Transilvania pune la bătaie, Țara Românească, guvernată odinioară de principi
18
hrănește și întreține ca trupe 11.000 de oameni, între români sau greci, le revine acum doar celor din urmă.
aceștia 1.500 de cavaleriști; restul trupelor este organizat Poarta, care se îndoiește – cred că pe bună dreptate – de
în două regimente de infanterie . Oamenii din cele două atașamentul românilor, s-a temut ca aceștia să nu încerce
20
regimente au posibilitatea să lucreze pământul, dar la cel să scuture jugul și și-a încredințat interesele în mâinile
dintâi apel se adună; ofițerii sunt prezenți în permanență. grecilor, care dețin acum conducerea Țării Românești și
Solda plătită soldaților este foarte modică. Moldovei. Ca furnizoare de principi nu sunt recunoscute
După ce am traversat munții Carpați, am ajuns în decât cinci sau șase familii grecești. Ele se află într-un
Țara Românească. De la Câineni până la Sălătrucu drumul război permanent al intrigilor, în urma căruia principele-
este cu adevărat îngrozitor: de o parte sunt munți abrupți, domnitor este foarte adesea decapitat pentru a se asigura
de cealaltă prăpastii înfiorătoare. Drumul este atât de urcarea pe tron a pretendentului care este, la rândul lui,
îngust, că este nevoie de oameni care să susțină trăsurile. victima uneltirilor altuia. Toți acești nefericiți se înrudesc
Pentru a ajunge de la Sălătrucu la București drumul îndeaproape între ei, dar dorința arzătoare de a domni îi
trece printr-o câmpie continuă. Țara ar putea fi de mare mistuiește în asemenea măsură încât adesea își potolesc
rodnicie, dar lipsa completă a oricărei dezvoltări au făcut setea cu sângele unui socru, al unui văr sau chiar al unui
din ea un pustiu. Este greu să-ți închipui viteza cu care frate. În pofida sumelor enorme de bani pe care le storc
aleargă poșta în Țara Românească. Aici parcurgi într-o din Țara Românească și Moldova, ei sunt împovărați de
oră două stații de poștă din Franța! Aflându-te în centrul datorii, deoarece cheltuiesc sumele pe care le-au strâns în
orașului București, te crezi ajuns într-un foburg neplăcut. timpul domniei pentru a-l doborî pe cel care le-a luat locul
Este un sat imens, foarte murdar, pavat cu scânduri. Aici și pentru a-și întreține curtea. Principele depus îi păstrează
se găsește îngrămădită o populație de 60.000 de suflete. și întreține pe toți funcționarii săi.
Mai mult, se crede că în prezent aici se găsesc 80.000 de Am fost primit în cercul domnului Ghica, boier de
oameni. Turburările produse de Pazvanoglu și distrugerea prim rang . Este căsătorit cu o doamnă foarte amabilă
24
Craiovei au produs această creștere [a populației]. La
21
ale populației. Ordinea a fost restabilită doar de intervenția unor
16 Constatare greșită. Limba sașilor transilvăneni face parte trupe otomane aflate în apropiere.
din grupul Plattdeutsch, vorbit și în prezent în nord-vestul Germaniei. 22 Mihai Suțu a domnit în Țara Românească de trei
17 Este vorba de comandantul militar al Transilvaniei, ori: 6 iulie 1783 – martie 1786; martie 1791 – ianuarie 1793; 8
care își avea sediul la Sibiu. În momnentul prezenței lui octombrie 1801 – 19 mai 1802. În Moldova a domnit de la 30
Sébastiani, funcția era deținută de generalul conte Josef Anton decembrie 1792 până la 25 aprilie 1795.
Franz von Mittrowsky (general-comandant între 1790 și 1806). 23 Alexandru Moruzi a domnit în Țara Românească de
18 Constatare greșită a colonelului francez. două ori: ianuarie 1793 – 17 august 1796; 28 februarie 1799
19 Este vorba de guvernatorul civil al Transilvaniei – 7 octombrie 1801. În Moldova a domnit de trei ori: martie
(președintele Guberniului), funcție deținută între 1787 și 1822 – decembrie 1792; 19 septembrie 1802 – 12 august 1806; 5
de contele Gheorghe Bánffy. octombrie 1806 – 7 martie 1807.
20 Sébastiani se referă desigur la cele două regimente 24 Este vorba de Dimitrie Alexandru Ghica (1718-1803),
românești de graniță, cu sediile de stat-major la Orlat, respectiv zis Banu Ghica, mare ban și boier de prim rang. Fratele său, Grigore
la Năsăud. al III-lea Ghica, de două ori domn al Moldovei (18 martie 1764 –
21 Osman Pazvanoglu (1758-1807), din 1799 pașă de 23 ianuarie 1767, 28 septembrie 1774 – 1 octombrie 1777) a fost
Vidin. În 1800 trupele sale au ars și pustiit Craiova în mod ucis de turci în 1777. Banu Ghica a fost tatăl domnitorilor Țării
cumplit, iar la sfârșitul lunii ianuarie 1802 Pazvanoglu și-a Românești Grigore al IV-lea Ghica (1822 – 1828) și Alexandru
trimis oștenii spre București. Domnitorul Mihai Suțu a fugit Dimitrie Ghica (1834 – 1842), precum și al lui Mihai Dimitrie
după ce garnizoana de arnăuți a refuzat să apere orașul, care a Ghica, mare ban și mare vornic dinlăuntru al Țării Românești
căzut pradă dezordinilor produse de răscularea păturilor de jos (1834-1842), tatăl scriitoarei Dora d’Istria (Elena Ghica).

Pag. 64